mormântul primelor drepturi și libertăți ale omului este Cirus cel Mare, care arată ca un defileu în Câmpia Pasargad. Cirus cel Mare s-a născut în țara Pars în anul 599 î.Hr. Tatăl său, Cambyses I, a fost unul dintre regii locali ai Persiei, iar mama sa, Mandana, fiica lui Astiac, ultimul rege al lui Madad. În anul 550 î.Hr., Cirus a înființat Imperiul Ahemenid. Tărâmul acestui imperiu s-a extins la apogeul puterii sale de la est până la malurile râului Sindh și de la Magreb până în Grecia și Egipt. În 538, Cirus cel Mare a cucerit Babilonul și aici a fost redactată Declarația Drepturilor Omului sub forma unui cilindru al lui Glenn și a emis un decret privind libertatea și egalitatea. După mulți ani de eforturi pentru a dezvolta țara și a stabili pacea și securitatea, în anul 529 î.Hr., a fost orbit de lume și s-a stabilit în clădire.

 

Vizionar: Cyrus cel Mare era cunoscut pentru obiectivele sale ambițioase și gânditoare. El și-a imaginat un imperiu vast care a respectat diversele culturi și religii ale subiecților săi, conducând la o societate mai incluzivă și mai tolerantă.

Binevoitor: Cirus cel Mare era renumit pentru bunătatea și generozitatea sa față de supușii săi. El a implementat politici care au prioritizat bunăstarea poporului său, cum ar fi acordarea libertății religioase, eliberarea prizonierilor politici și permiterea comunităților strămutate să se întoarcă în patria lor.

Rezistent: Cyrus cel Mare s-a confruntat cu numeroase provocări și obstacole de-a lungul domniei sale, dar a dat dovadă de o rezistență remarcabilă în a le depăși. Și-a extins cu succes imperiul, a învins inamici puternici și a menținut stabilitatea și ordinea în vastele sale teritorii.